Partea cea mai veche a populatiei Brasovului o constituie romanii, care la inceputul mileniului doi au locuit in oras.
La inceputul secolului al XIII-lea s-a format Cetatea Brasovului prin colonizarea teritoriala de catre germani (sasi).
Ulterior aici s-a asezat si o populatie maghiara, astfel ca Brasovul medieval oferea imaginea convietuirii populatiei romane autohtone cu sasii si maghiarii.
Social populatia oraseneasca nu era omogena, in varful piramidei sociale erau:
- cetatenii cu drepturi politice depline si situatie materiala buna
- clasa mijlocie locuitorii
- urmate de masa plebei orasenesti
Din anul 1377 Brasovul este confirmat oras de resedinta al tarii Barsei, formand cu cele partu targuri - Rasnov, Codlea, Feldioara, Prejmer si cu satele sasesti - Cristian, Vulcan, Ghimbav, Halchiu, Rotbav, Maierus, Bod, Sampetru, Harman = DISTRICTUL Brasov.
Mestesugarii brasoveni in secolul al XV-lea erau organizati in bresle - ( blanari, cismari, pielari, lacatusi, croitori, curelari, fierari, manusari, tesatori, butnari. Procesul de diferentiere si dezvoltare a breslelor continua pana la mijlocul secolului XVI aparand noi bresle cum sant arcarii, macelarii, aurarii, postavarii, franghierii, tamplarii, barbierii, aramarii, strungarii in lemn. Breslelor le sunt repartizate pentru aparare fortificatiile orasului: porti, bastioane, turnuri, ziduri.
Tratatul de la Fagaras din 9 mai 1688 a ingaduit armatei habsburgice sa puna garnizoane imperiale in Cetatuia Brasovului. Pentru asigurarea necesitatilor trupelor de la populatie au fost solicitate contributii si impozite foarte mari. La 26 mai 1688 a inceput rascoala brasovenilor care timp de doua saptamani a aparat orasul de trupele imperiale. Rascoala insa a fost insa reprimata cu forta la 26 mai 1688.
In data de 21 aprilie 1689 intr-o casa din str. Neagra azi Nicolae Balcescu a izbucnit un incendiu, cea mai mare catastrofa urbanistica din istoria Brasovului. Incendiu s-a extins si a cuprins jumatate din oras in scurt timp, cauzand aproape 300 de victime omenesti.
In piata orasului, inconjurata de ruine, la 19 septembrie 1689 s-a executat sentinta capitala hotarata impotriva conducatorilor rascoalei din luna mai 1688. In fata multimii au fost decapitati Stefan Stenner, Kaspar Kreisch, Jakob Gaitzer, Andreas Lang si Stefan Beer. Capetele lor au fost expuse unul la stalpul infamiei din piata orasului, altele la cele trei porti ale orasului si unul la Cetatuie, unde au constituit un <memento> pentru locuitorii orasului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu